As vrea sa pot scrie mereu, dar din pacate nu este atat de usor. O data pentru ca mi se termina subiectele pentru care merita sa ating cu "condeiul coala de hartie" si a doua oara, care este de altfel si partea cea mai trista, ca raman fara idei. Un lucru am invatat insa din toata experienta mea si anume ca nu trebuie sa iti irosesti ideile. Cand ai o idee buna, scrie-o, nu o lasa sa se piarda in ceata care va urma dupa ea. Ideile vin si pleaca la fel de repede ca o ploaie de vara.

Astazi am iarasi un motiv pentru care incep sa umplu spatiul alb cu semnificatii: o vizita la Gheorgheni si Izvorul Muresului.

Inceputul povestii mele este intr-o seara de Miercuri. Am primit un e-mail de la o colega care ma intreba daca vreau sa mergem intr-un infotour acolo. Am raspuns afirmativ fara sa stau prea mult pe ganduri, cum de altfel fac mai mereu cand am ocazia sa vad locuri noi din Romania. Si astfel vineri la ora 13.00 asteptam impreuna cu colega mea trenul Intercity ce pleaca de la Bucuresti la Targul Mures si trece prin Gheorgheni. Drumul nu a fost lipsit de peripetii... Nici macar in Brasov nu ajunsesem si trenul avea deja o intarziere de 40 de minute. Deveneam din ce in ce mai agitata. As fi vrut sa ma intorc acasa. Presupun ca majoritatea ati avut macar odata sentimentul cand va duceti undeva ca nu va fi frumos, ca nu o sa va placa si sa nu vreti sa va mai duceti. Asa eram eu atunci. Sentimentul s-a schimbat insa pana la sfarsitul sejurului.

Am ajuns intr-un final la Hotel Muresul din Gheorgheni. Un  hotel de 3*, cu un centru welness placut, situat foarte aproape de centrul orasului. In receptia hotelului un urs impaiat te intampina de bun venit si o veverita accidentata, despre care aflam ca va fi tinuta intr-o colivie pana cand se va face bine. Ma asez pe coltul unei canapele din piele crem si astept sa imi fac check-in-ul. La ora 20.00 trebuie sa fim la masa, dar inca mai este timp sa ne facem comode, asa ca fuguta la lift si in camera. Oboseala e mare, dupa aproape 7 ore petrecute in tren, insa acest lucru nu ma impiedica sa observ rozul portocaliu piersica al peretilor.

A doua zi de dimineata avem activitate. Luam micul dejun, iar la ora 10.00 plecam spre Izvorul Muresului ca sa vedem Hotelul Bradul Argintiu. Suntem intampinati cu cate un paharel de vin fiert si afinata si cu un porc proaspat taiat, de al carui sorici s-au bucurat 40 - 50 de persoane. Vizitam hotelul, sau mai bine zis complexul : Hotelul Bradul Argintiu este situat in Izvorul Muresului, in centrul statiunii, avand camere duble, un apartament si camere pentru tineret.   Camerele din hotel sunt asemanatoare cu cele de la Hotelul Muresul. Ma intreb oare de ce are hotelul asta doar 2* si imi dau seama ca daca ar avea un centru welness, probabil i s-ar oferi si lui 3*. Vizitam apoi restaurantul, discoteca, sala de festivitati/conferinte. Apoi suntem invitati sa vedem corpul unde sunt camere pentru tineret cu cate 3, 4 si 5 paturi si baie proprie si inca o parte, un fel de tabara, unde sunt 6 casute, fiecare avand cate 4 camere cu 2 paturi, dar care au o baie comuna.

Dupa un pranz la restaurantul hotelului ne asteapta o plimbare cu sania. O sanie de lemn in care incap cam cinci persoane, trasa de doi cai eleganti de moda veche care mi-au lasat sentimentul de intoarcere la natura, departe de zgomotul orasului si fumul masinilor. Ajugem in mica noastra plimbare si la locul de unde izvoraste Muresul. Departe de ceea ce imi imaginam eu. Un izvor mic, o teava care iese dintr-un fel de zid de piatra, din care tasneste o apa limpede si rece care o ia la fuga, la vale, fara sa zaboveasca prea mult in micul ochi de apa care se formeaza in locul in care aceasta atinge pamantul.

Urmatoarea oprire: Manastirea Izvorul Muresului, situata la poalele muntilor Hasmas, acolo unde cei doi frati, Muresul si Oltul, au decis sa se desparta, sa o ia pe drumuri diferite pentru a strabate Transilvania. Zidurile inalte de piatra ascund un spatiu generos in care se gasesc cele cateva cladiri care alcatuiesc compexul manastirii. La marginea soselei este o troita de lemn galben sculptat. Intrarea se face printr-o poarta acoperita de un turn masiv, iar de aici o poteca pietruita duce la biserica alba, cocheta cu arcade bracovenesti. Din pictura de deasupra intrarii in biserica imi dau seama ca Manastirea poarta hramul Sfantului Ioan Botezatorul. Intr-un tarc in cadrul complexului avem ocazia sa vedem cateva caprioare, animale gingase cu ochii mari si o eleganta aparte.

Dupa mica noastra evadare, ne intoarcem la hotel unde avem timp pana la cina sa vedem sala de conferinta si sa ne bucuram de welness-ul acestuia: piscina, sauna, solar, sali de fitness, jacuzzi. Eu imi pierd timpul doar la sauna a carui termometru indica putin peste 80 de grade si in jacuzzi. La cina mancare pe saturate, iar ca atmostefa sa fie cat mai placuta privirea ne-a fost incantata de un ansamblu de dansuri populare unguresti si un recital de muzica live.

Urmatoarea zi este dedicata relaxarii. La ora 11.00 plecam spre Lacul Rosu - Cheile Bicaz, zona despre care v-am mai vorbit de-a lungul timpului. De data aceasta insa am ajuns iarna. Lacul era inghetat, iar afara era frig si ceata. Singurele mirosuri care mai reuseau sa se simta si sa iti dezghete simturile erau cele de kurtos colac si vin fiert. Nu ne aventuram foarte mult pe Cheile Bicazului si dupa o mica plimbare prin targul de la marginea drumului ne intoarcem acasa. Luni dimineata, devreme, plecam spre casa - adica spre Bucuresti.

Astfel mai bifez inca un loc pe harta calatoriilor mele prin Romania, apoi o pun bine in asteptarea urmatoarei destinatii noi pe care o voi vedea.

Pana la viitorul articol nu uitati sa calatoriti in ROMANIA,  sa o (re)descoperiti si sa va bucurati de ce aveti in jurul vostru si sa ocrotiti natura bucurandu-va de prieteni si de tot ceea ce vi se ofera frumos in jurul vostru!

Bianca Casaru
Travel and Events Consultant Klever Travel
mail: bianca@klevertravel.ro
tel: 0721 55 38 38