Pornim din nou la drum! Ca si data trecuta, suntem in cautarea lucrurilor frumoase pe care oamenii, romanii, le-au creat de-a lungul vremii. Dupa ce am vizitat manastiri precum Manastirile Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor si Arbore si am aflat cate ceva despre fiecare, ne continuam descoperirile si incercam sa va dezvaluim si voua cate ceva din micile noastre bucurii. De ce spun bucurii ? Pentru ca aceste manastiri sunt cu siguranta o bucurie pentru ochii nostri, a celor care acum vom admira ceea ce au lasat in urma strabunii nostri.
Asadar, pentru inceput am sa va duc sa vizitati Manastirea Bogdana si biserica Sfantul Nicolae. Daca in Transilvania prima manastire a fost Hodos (Bodrog), amintita in 1117 intr-o scrisoare a regelui Bela al III-lea, iar in Tara Romaneasca manastirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a lui Negru Voda, in Moldova avem manastirea Sfantul Nicolae, ctitorita de Bogdan I.
Biserica Sfantul Nicolae este prima constructie religioasa de piatra din Moldova, pastrata in forma ei originala, nealterata pana astazi, fiind considerata un adevarat document de nastere a arhitecturii Moldovei. Biserica Sfantul Nicolae aminteste de zbuciumatele vremuri legate de intemeierea statului feudal moldovean si constituie expresia unei admirabile sinteze artistice intre arhitectura romanica, gotica si bizantina. Dispozitia generala a planului prezinta caracteristicile basilicii romanice cu cor si cu absida. Tendinta de a frange unele arcuri si bolti sunt caracteristice arhitecturii gotice, iar specific arhitecturii bizantine este delimitarea spatiului interior in altar, naos, pronaos si pridvor. Pictura bisericii Sfantul Nicolae si istoricul afisat in biserica consemneaza ca probabil primul strat de pictura dateaza din primele decenii ale sec. XIV.
Manastirea Bogdana.
Prin activitatea culturala desfasurata aici, inca de la intemeierea ei in primii ani ai constituirii statului feudal moldovean, prin scoala manastireasca si apoi prin tipografia ale carei carti au ajuns in Maramures si Ardeal si prin atelierele manastirii, s-a dovedit a fi un adevarat centru cultural, contribuind la mentinerea unitatii de neam, de limba si credinta a romanilor. Prin calitatile artistice, arhitecturale si decorative, manastirea Bogdana este astazi unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic si cultural ale Romaniei, fiind inclusa in patrimoniul UNESCO, dovedind o veche si adanca traire a neamului nostru cu Divinitatea.
Manastirea Dragomirna.
Printre blandele coline ale Bucovinei, in apropiere de fosta capitala a Moldovei si resedinta a mitropolitilor, printre dealuri mult impadurite se afla Manastirea Dragomirna. Vestita ctitorie a marelui mitropolit si distins carturar Anastasie Crimca, se inalta aici de peste veacuri ca o marturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinta si dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri. Focar de spiritualitate crestina si de veche cultura in trecutul romanesc, Manastirea Dragomirna este renumita nu atat prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea stilului, prin eleganta si sobrietate, astfel ca in fata maretiei ei ramane uimit atat evlaviosul inchinator cat si istoricul sau omul de cultura, venit sa citeasca in vechimea zidurilor evolutia spiritualitatii romanesti. Biserica mare, ce se ridica intre ziduri de cetate plutind ca o nava printre brazi unduitori e "inalta si ingusta ca o frumoasa cutie de sfinte moaste" incat "vederea ei e o uimire de bucurie" (Nicolae Iorga) si totodata "cel mai maret altar de rugaciune si mangaiere ridicat vreodata de vreun ierarh pe pamant romanesc" (arhimandrit Ioanichie Balan). Are un plan dreptunghiular, mult alungit, fara abside laterale si constituie pentru ctitor "un titlu vecinic de glorie" pentru ca nimeni inainte de el nu a indraznit sa ridice un edificiu de 42 de metri inaltime pe o baza de doar 9,60 metri. Biserica este inconjurata pe la mijloc de un brau torsada, care imparte fatadele in doua registre. Ca element arhitectural, braul apare pentru prima data in Tara Romaneasca la manastirea Curtea de Arges, cu deosebirea ca acolo impletirea este continua si in acelasi sens, iar la Dragomirna e intrerupta si alternativa. Incepand cu biserica de la Dragomirna, braul devine un element des utilizat in arhitectura moldava. Dogmatic, braul aminteste de Sfanta Treime sau de cele trei virtuti crestine: credinta, nadejdea si dragostea. As mai fi putut scrie mult, despre turla bisericii, despre naos si pronaos insa spatiul imi cere sa ma opresc aici ca sa va pot descrie si alte frumuseti.
Manastirea Probota.
Este prima ctitorie a domnitorului Petru Rares, ridicat in 1530 pe locul consacrat de o bisericuta din lemn (1398) si alta din piatra (in jur de 1440) ale carei urme se mai vad in vecinatate. "Probota" inseamna fratie. Arhitectura: edificiul monumental, armonios, elansat, cu turla deasupra naosului, pridvor inchis de inalte ferestre gotice cu chenare din piatra cioplita, abside poligonale marcate de arcade oarbe si ocnite, soclu prelungit cu banca de jur-imprejur. Ziduri de aparare inalte de 6 metri, turnuri patrate si casa domneasca intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti - printre putinele piese din secolul al XVI -lea care mai exista. Continua lucrarile de restaurare. Pictura interioara originala (1532) s-a pastrat in mica masura, suficient pentru a starni totusi admiratie. Judecata de Apoi (din pridvor) este introdusa aici pentru prima data in Moldova de varul voievodului Petru Rares, egumentul manastirii, viitor mitropolit, carturarul Grigorie Rosca. Este ampla, pe bolta, compozitia este inconjurata de simbolurile zodiacului. Sinoadele si Calendarul (menologul) mai pot fi urmarite in pronaos asa cum au fost concepute initial, insa Tabloul votiv (Petru Rares, Doamna Elena, Ilias) a suferit chiar doua interventii, in jur de 1550 si 1844. Manastirea probota este una dintre primele biserici moldovenesti, zugravite la exterior (1532). Faptul ca fresca nu s-a pastrat in cele mai bune conditii, ca la celelalte monumente moldovenesti desi conditiile climaterice sunt asemanatoare, se datoreaza probabil unei insuficiente cunoasteri a tehnicii de fixare a culorilor, problema rezolvata dupa trei ani, la Humor. Mai sunt urme din Imnul Acatist (Asediul Constantinopolului), din Arborele lui Ieseu si figura vaga a lui Grigorie Rosca. In gropnita bisericii se afla mai multe pietre tombale, printre care ale voievodului Rares, doamnei sale Elena, a lui Stefanita. Din marmura alba, ele poarta o bogata decoratie in proces de transformare: pietrarii trec de la elementele geometrice la cele accentuat florale, inovatie care le fac reprezentative pentru sculptura secolului al XVI -lea.
Manastirea Putna.
Despre Manastirea Putna se stie ca este prima ctitorie a lui Stefan cel Mare. Mai mult, domnitorul a vrut ca ea sa fie locul de vesnica odihna. Astfel, la fel ca Bogdan I si Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare a dat ctitoriei sale menirea de necropola domnesca. Asa cum a fost consemnat in letopisetele Putna I si Putna II, domnitorul a pus piatra de temelie in luna iulie 1466. Construirea bisericii a durat trei ani, dar zidurile de incinta nu au fost insa inaltate decit in 1481. Sfintirea bisericii a fost facuta in anul 1470 pe 8 septembrie. Este foarte posibil ca manastirea sa fi suferit si unele modificari in 1484, in urma unui incendiu Putnei i-au fost daruite de catre ctitorul ei o cadelnita din argint, avand o mare valoare aristica, cateva cruci de mana, printre care una sculptata in lemn de chiparos precum si icoane de o mare frumusete artistica. Fara indoiala Biserica Manastirii Putna a fost monumentala, mesterii si .zugravii intrecindu-se in iscusinta. Despe frumusetea sa, pomeneste cronicarul Ion Neculce in scrierile sale. Interiorul bisericii cuprinde cinci incaperi (pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, naos si altar) care apartin, cu siguranta planului original. Cele doua intrari dispuse pe laturile de sud si de nord ale pridvorului fac posibil accesul in biserica. Un chenar de influenta gotica, deosebit de interesant realizat, sustine usa de la intrarea in pronaos. Zidurile sale adapostesc mormintul Domnitorului Stefan cel Mare. Frunze de stejar, tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza lespedea funerara depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor. Actuala cladire se datoreaza veacului al XVII-lea fiind modificata ulterior in 1757 si la inceputul veacului nostru. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat aspectul de cetate, atit de caracteristic marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.
Manastirea Rasca.
Manastirea Rasca a fost construita in mai multe etape: in 1512, Bogdan al III-lea a zidit chiliile, in 1540, episcopul Romanului Macarie impreuna cu logofatul Ioan si Teodor Bals zidesc biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", in jurul bisericii se construiesc din porunca lui Petru Rares, ziduri inalte si puternice cu creneluri si turn, lucrare terminata in 1542. Construita de Petru Rares in 1542, manastirea Rasca s-a deosebit initial de celelalte ctitorii ale voievodului prin dimensiunile ei mai reduse, precum si prin planul relativ simplu si, am spune, arhaizant: treflat, fara pridvor si camera mormintelor. Nici elevatia monumentului nu ofera prea multe elemente de virtuozitate sau rafinament. Credincios a vechii traditii a arhitecturii moldovenesti, arhitectul de la Rasca a ridicat pe naos o turla pe arce diagonale, exprimata in exterior printr-o prisma octogonala, cu doua baze de aceasi forma, dealtfel refacute intre 1610-1617. Pe pronaos, o simpla calota de pandantivi, sustinuti pe arce adosate zidurilor. Intrarea este axiala. Din eventuala podoaba pictata initial in interior cat si in exterior n-a mai ramas nimic. Poate faptul ca peste un deceniu si ceva Stamatello Kotronas, pictorul lui Alexandru Lapusneanu, a zugravit-o din nou, ar sugera ca Voda Rares nu a mai apucat sa o picteze. Manastirea a fost modificata de-a lungul timpului fiindu-i adaugate diferire componente, incaperi si fiindu-i modificata pictura.
Imi termin calatoria si de aceasta data indemnandu-va sa mergeti si voi macar o data in locurile pe care eu incerc sa vi le redau in cuvine. Sunt multe de spus, sunt multe de vazut, sunt multe lucruri pe care nu am reusit sa vi le dezvalui insa tocmai aici este partea frumoasa ... va las pe voi sa descoperiti si sa aflati tot ce nu v-am spus eu in aceste randuri...
Bianca Casaru
