A trecut ceva timp de cand nu am mai vorbit in Newsletter-ul Klever si despre "mica noastra tarisoara" cum ar spune unii, cu toate ca eu as spune ca Romania este o tara mare si frumoasa! Dupa succesul seriei "Cu Rucsacul prin Carpati", ne-am gandit ca ar fi frumos sa va mai impartasim din micile noastre experiente si sa va vorbim de locuri cu adevarat fascinante pe care le puteti Re-Descoperi in Romania..

Cu rucsacul in spate sau fara, cu trenul sau cu masina, de data aceasta vom povesti despre zona Targu Jiu - Petrosani - Hunedoara - Deva.

Pot spune ca am copilarit in aceasta zona si de fiecare data cand ma intorc aici imi dau seama de ce m-am indragostit iremediabil de depresiunea aceasta. Imi pare rau ca nu am sa va pot oferi o galerie foto in adevaratul sens al cuvantului deoarece imaginile spun mai multe decat as putea eu pune acum in cuvinte.

Sa incepem cu Targu Jiu.
Daca pornesti intr-o vizita pe defileul Jiului in aceasta zona, sfatul meu este sa faci o mica oprire in acest oras. Nu este un oras mare insa Brancusi l-a facut cunoscut prin faimoasele lui opere expuse public precum Coloana Infinitului, Masa Tacerii sau Poarta Sarutului. Oare cati dintre romani stiu ca initial Coloana Infinitului a fost numita Coloana Recunostintei fara de sfarsit si ca acest monument a fost ridicat in cinstea faptelor eroice ale gorjenilor si cu deoasebire, a rezistentei populatiei orasului Targu Jiu, din timpul primului razboi mondial?!

Dar sa lasam istoria si sa trecem la lucrurile frumoase. Dupa o vizita nu foarte lunga in targu Jiu, hai sa pornim usor la drum spre Petrosani. Nu Petrosaniul in sine ne intereseaza in acest moment (desi Miron Cozma a fost eliberat de curand si are, ce trist, interdictie de a intra in Petrosani) ci drumul pana acolo. Vorbim mai exact despre Defileul Jiului de la Valea Sadului de unde trenul incepe sa se ia la intrecere cu Jiul si se mai ascunde din cand in cand prin tuneluri sau prin polate, trecand prin Meri, Lainici, Pietrele Albe, pana in apropiere de Petrosani. Constructia liniei a inceput in 1924 dar s-a dat in folosinta deabia in toamna anului 1948. Linia are cea mai mare densitate de 'lucrari de arta feroviara' din tara, fiind cea mai grea constructi de acest tip din Romania. Pe 31 km se afla 5 statii, 8 poduri care insumeaza peste 700 m, 27 viaducte de coasta si nu mai putin de 39 de tuneluri care reprezinta peste un sfert din lungimea traseului. Sa vezi cum trenul iese dintr-un tunel si intra in altul, sa poti vedea Jiul alergand odata cu tine si trenul traversandu-l uneori, sa treci pe langa viaductele de coasta care iti dau senzatia ca zbori pe deasupra soselei… in aceasta consta frumusetea unica a acestui traseu.
Imi aduc aminte ca atunci cand eram mica si mergeam cu trenul prin defileu, stateam lipita cu nasul de geam si cu respiratia aproape taiata ca sa nu pierd nimic din ceea ce insemnau acele minute magice petrcute cand in intuneric cand in lumina.. Peisajul e atat de variat, salbatic si ametitor incat nu mai stii unde sa te uiti. Fara discutii, merita cu prisosinta sa faceti un traseu, daca nu l-ati facut inca, prin Valea Jiului, intre Petrosani si Targu Jiu!

La pasul Lainici care face trecerea dintre Targu Jiu si Petrosani poti sa faci o oprire si sa vizitezi manastirea Lainici. Chiar cuvantul "lainici" de origine greceasca, are semnificatia de trecatoare prin munti de piatra. Inceputurile ei, prima zidire si primii calugari, se afla in secolul al XIV-lea, fiind, se pare, ctitoria Sf. Nicodim. Multi spun ca este un loc in care linistea te cuprinde si fara sa vrei. Esti inconjurat doar de simfonianaturii, in inima muntilor, si de vuietul Jiului.

Odata porniti pe acest traseu nu vad de ce sa ne oprim aici. Mergem mai departe si ajungem in depresiunea Petrosani. Frumoasa zona... insa cu partile ei triste. Majoritatea oamenilor de aici traiesc si/sau traiau din minerit. Cu totii avem o imagine creata despre "mineri" fie ca gandul ne poarta la evenimentele din 13-15 iunie 1990, din septembrie 1991 sau la raidurile spre capitala din 1999. Insa as paria ca nu multi dintre voi ati avut ocazia sa vedeti cum arata o mina. O mina adevarata din Valea Jiului - adica acele sapaturi si galeri aflata la 600 de metri sub pamant! Viata in mina nu este deloc usoara si unele localitati din zona au ajuns astazi fantomele oraselor pline de mineri ce erau o data. Dar sa trecem peste lucrurile triste si sa ne gandim la frumusetile naturi si, de ce nu, la cele create de om! Mergem mai departe si ajungem in zona Hunedoara - Deva.

In aceasta zona gasim Castelul Corvinestilor. Am avut intotdeauna o mare pasiune pentru acesta constructie. De fiecare data cand il vad imi aduc aminte de povestea Cenusaresei pe care mi-o spunea mama la culcare si de fiecare data ramanea fara cuvinte cand trebuie sa imi descrie castelul. Cam in aceasta situatie sunt pusa eu acum! Nu am cuvinte sa descriu maretia si frumusetea acestui castel.  Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantela pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. Fiind unul dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. Cu trecerea anilor, diversi stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbotatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare... In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Conform legendelor, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant. Se spune ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu!" Castelul te poate duce cu gandul la basmele copilariei, la momente istorice sau la legenda lui Dracula. Insa cuvintele nu pot face dreptate acestei adevarate minuni. De aceea am spus ca o galerie foto mi-ar fi fost de ajutor sa va conving ca macar odat ain vaiat aceasta zona merita vazuta.

Tot in aceasta zona gasim si Cetatea Deva. Cetatea este pitoresc asezata pe dealul la poalele caruia se intinde orasul modern, imbracat in haina colorata a noilor constructii. Trecand pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului trecut, calatorul englez Paget, incantat de privelistea ce se desfasoara de la inaltimea cetatii, a marturisit ca: "Putine locuri, prin cate tari am umblat, prezinta o panorama mai frumoasa decat aceea a Vaii Muresului.". Trecand printre ruinele vechilor porti, prin hrubele slab luminate, gandul ne poarta spre vremurile cand probabil aici isi gaseau adapost haiducii sau spre 1784 anul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan. Aceleasi ruine, incarcate de mister si legenda, au zamislit multe povesti, rod al fanteziei populare. Una dintre acestea arata ca cetatea a fost zidita de zane cu parul de aur, fetele unor uriasi, care certandu-se intre ele au distrus-o. O alta legenda atribuie inaltarea zidurilor harniciei unor pitici.

Dar deja am depasit zona depresiunii Petrosani asa ca am sa ma opresc aici deocamdata si sper ca am reusit sa va conving sa vizitati si aceasta zona a Romaniei, sa respirati aer curat de munte si sa va convingeti ca Petrsoaniul si Defileul Jiului inseamna mult mai mult decat trezeste in mintea noastra sonoritatea lor 'minereasca'.

P.S.
Si, fiindca astazi, pe 13 decembrie VIP-ul implineste 9 ani, si tot astazi vom afla cine sunt Studentii Anului, imi amintesc cu nostalgie de primul Revelion Studentesc organizat pentru peste 40 de colegi si prieteni din facultate, la Sacelu, langa Targu Jiu!
Sacelu (a nu se citi Sacele) este o localitate in care cei din Targu Jiu vin vara la strand si in care cu ani in urma veneau minerii la tratament si odihna. O localitate care numai statiune nu mai putea fi numita acum cativa ani dar care isi are farmecul ei pe timp de vara. In cautarea unui Revelion cat mai ieftin - un Revelion studentesc, am acceptat in urma cu 7 ani oferta facuta de o Agentie bucuresteana: Revelion in Tabara de la Sacelu...
Pentru a nu intra in detalii va recomand sa nu alegeti ofertele turistice suspect de ieftine sau sa verificati din timp conditiile oferite. Realitatea de pe teren era cu mult sub asteptarile noastre, insa acum ne amintim cu melancolie de Experienta Sacelu. Am descoperit Targu Jiul si pe Brancusi, am descoperit acum tot mai cunoscuta statiune Ranca (Sinaia oltenilor) si am descoperit ca uneori a imparti o camera cu peste 10 colegi devine interesant... Prietenii stiu de ce!

Sunt curios daca astazi, in 2007-2008, la 7 ani de la experienta noastra initial nefericita din Sacelu, localitatea arata altfel. Baile Sacelu devine astazi o destinatie balneoclimaterica de incredere? S-au dezvoltat Pensiuni care sa atraga aici turisti din alte zone decat cea a Targu Jiului? Are Sacelu (Baile Sacelu) un viitor sau ramane doar o alternativa de vara si eventual tratament pentru localnici, dezolanta in extrasezon?

Va asteptam ca deobicei cu impresii, sugestii, comentarii si pareri!

Bianca Casaru