Excursii optionale
Efes - pentru cine are posibilitatea sa faca o excursie pe coasta de sud a Turciei, Efes este, fara indoiala, cel mai atragator punct, atat prin ruinele romane, cât si prin marturiile existente in jurul sau atestand fapte petrecute in primii ani dupa rastignirea Mantuitorului. Exista temple inchinate Zeitei Cybele (zeita antoliana a fertilitatii). Sub influenta ionienilor, Cybele a devenit Artemis, zeita vanatorii si a Lunii, fiindu-i inchinat un minunat templu. Cand romanii au cucerit orasul, cetatea Efes a devenit capitala intregii provinci romane. Orasul ruinelor include una dintre cele sapte minuni ale lumii: tempul Artemisei. Cel mai spectaculos monument al Efesului este Marele Teatru (cu o capacitate de 25.000 de locuri), apoi biblioteca lui Celsius, tempul lui Hadrian si Fantana lui Traian.
Casa Sfintei Fecioare Maria - pornind din Efes spre Selciuk, se ajunge la ruinele unei biserici care ar fi fost construita pe locul unei case in care s-au adapostit Sfanta Fecioara cu sfantul Ioan Evanghelistul, dupa urcarea la cer a Mantuitorului. Casa Fecioarei Maria este situata pe muntele Privighetorilor, recunoscuta oficial de Vatican ca loc de pelerinaj. In 1950, casa a fost restaurata in forma de azi. Construita ca o capela in forma de cruce, cu cupola, ea surprinde si emotioneaza prin simplitate. Intrand, privirile se opresc pe o statuie a Sfantei Maria, asezata pe un mic altar de marmura alba, inconjurata de flori vesnic proaspete si de lumanari. Numarul pelerinilor creste mereu, multi fiind atrasi si de cele trei izvoare, despre care se spune ca au proprietati mirifice. De asemenea, toti cei care vin, nu uita sa lase pe zidul de langa izvoare cate un biletel cu rugaminti catre Sfanta Maria. Te desparti cu greu de acest loc de liniste si reculegere si te opresti in drumul de intoarcere, in fata unei statui, marime naturala, sculptata in lemn de maslin, pentru a mai murmura inca o data: Sfanta Fecioara, ocroteste-ne!
Cetatea Priene, Miletos - situat foarte aproape de lunca sinuosului rau Meander dar pe un varf stancos si inconjurat de impresionante fortificatii Priene se mandreste cu Templul zeitei Athena, Gimnaziul de sus, Prytaneionul, Bulenterionul, Piata alimentara, Casa Sacra, Gimnaziul de jos si Templul lui Zeus.
Cetatea Milet - este unul din cele mai vechi orase ale Ioniei, aflat la nord de Soke si la 60 km de Kusadasi. Este, deasemenea, orasul multor oameni de stiinta si filozofi, ca Thales, Isidor (arhitectul Hagiei Sofia din Istanbul). Alfabetul este cel grecesc bazat pe curentul latin. In secolul X I.Hr. a fost invadat de ionieni. A cunoscut apogeul in secolele VII-VI I.Hr. In 494 I.Hr. guvernatorul a inceput Rebeliunea Ioniana impotriva persilor. Desi au obtinut victorii la inceput ei au fost invinsi in cele din urma.
Persii au demolat orasul si i-au trimis pe locuitori in Mesopotamia. Alexandru cel Mare a invadat orasul si l-a redezvoltat. In anul 200 I.Hr. Milet a devenit domeniul micenienilor, fapt dovedit de modelul ceramic din case si de zidurile orasului. În timpul Imperiului Roman si-a castigat independenta. In perioada bizantina s-a numit Ania si din cauza schimbarii conditiilor geografice si-a pierdut importanta si a fost abandonat. Cetatea Miletos are monumente care merita sa fie vazute: Amfiteatrul (o constructie romana cu totul deosebita si destul de bine pastrata), Delphinionul, Gimnaziul, Stadionul, Templul zeitei Athena, Poarta Sacra, Termele lui Claudiu, Termele Faustinei.
Cappadocia - mica regiune aflata in inima Turciei, dominata de Muntele Argaeus (Ercizes Dagi -3916 m), este renumita pentru peisajul ei fantastic, misterios, ciudat chiar, sapat de natura in lava vulcanica a muntelui. A fost insa nevoie sa se inventeze fotografia pentru ca aceasta regiune sa intre in patrimoniul turistic.
Pentru crestini, Cappadocia este regiunea unde au trait cativa dintre cei mai importanti parinti si teologi ai Bisericii: Sf. Vasile cel Mare, Sf Grigorie de Nyssa, Sf. Grigorie de Nazians.
Izolarea Cappadociei i-a atras aici in primele secole ale erei noastre pe crestinii persecutati de romani, iar in secolele X-XV a devenit loc de pustnicie pentru multi monahi. Asa au luat fiinta primele manastiri pentru care Sf. Vasile a scris Reguli mari si mici pentru monahi care se respecta cu strictete si astazi in toate manastirile ortodoxe din lume.
In prezent se estimeaza in Cappadocia peste 3.000 de biserici sapate in piatra, dintre care cele mai cunoscute sunt cele de la Goreme, Zelve, Ihlara.
Un pelerinaj in Cappadocia infioara inima oricarui crestin, caci numai ajuns în acest pustiu de piatra poti avea imaginea vietii ascetice a Sfintilor Parinti ai Bisericii. Rugaciunea lor se simte inca in locurile care astazi au devenit muzee cu taxa de intrare, agenti de paza si ghizi musulmani autorizati de institutiile turce abilitate.
Pamukkale - Castelul de Bumbac - Valea raului Mendres din regiunea egeana este o despicatura lunga. Din aceasta cauza, din loc in loc, se intalnesc izvoare calde. Aceste ape limpezi, cu o temperatura de 33°C curg imprastiind reziduri de calciu si emanand bioxid de carbon. Pietrele pe care curg se albesc, pe masura ce apa lasa an urma ei rezidurile. Aceasta campie alba se afla in Valea Curuksu.
Raul, al carui nume era in antichitate Lycos, trece printre campuri de bumbac si intalneste raul Mendres, care delimiteaza partea de vest a campiei. In partea de sud se inalta muntele Babadag; la sud-est se poate vedea muntele Honoz, cunoscut in istorie sub numele de Muntele Cadmos.
Pamukkale, unde se intersecteaza drumurile venind din Tralles - indreptandu-se spre Marea Mediterana - si Sardes a suferit de-a lungul istoriei o serie de cutremure care au distrus orasul. Aceste catastrofe naturale au dus la modificarea cursului izvoarelor, facand din bioxidul de carbon un potential pericol.
De exemplu, "gaura Djin" aflata sub templul lui Apollo este unul dintre locurile in care se poate observa existenta acestui efect. Pasarile care zboara inauntrul acesteia, mor. Preotii antici se foloseau de aerul curat care se afla in anumite puncte pentru a intra acolo impreuna cu animalele si pentru a iesi apoi nevatamati, triumfatori.
Pamukkale, mangaiat mereu de briza, este astazi un centru de terapie pentru oamenii care cauta remedii pentru diversele lor boli.
Chiar si imparatii veneau aici in acelasi scop. Apele de aici sunt folosite in afectiuni cardiovasculare, ateroscleroza, dereglari de tensiune, boli ale sistemului nervos, eruptii dermatologice, boli ale ochilor, rahitism, crize si dereglari ale aparatului digestiv.
Legenda spune ca o fecioara, a carei frumusete era departe de a fi laudabila si care nu isi putea gasi sot, s-a hotarat sa-si puna capat zilelor si s-a aruncat in prapastie, insa a cazut in apele bazinului, nevatamata. Apoi, s-a intamplat miracolul: apele ce o ating o intineresc si o fac mai frumoasa. Acest lucru nu trece neobservat de catre fiul printului, care tocmai trecea pe acolo si care o ia de nevasta.
Aceste proprietati nu sunt numai legendare, ci apele sunt cu adevarat benefice si au proprietatea de a intineri pielea umana.
Aphrodisias - va invitam sa va bucurati de incredibila bogatie istorica precum si cea a peisajului natural, unde putem regasi toate tonurile de verde in gradinile de maslini care inconjoara orasul Afroditei - orasul a primit acest nume dupa numele zeitei Afrodita, ale carei origini dateaza din perioada hititiilor si frigienilor. Multe dintre caracteristicile Afroditei sunt asemanatoare cu ale zeiþei Artemis dar nu o putem compara cu Afrodita grecilor. Orasul a cunoscut o perioada infloritoare in timpul romanilor. Chiar si dupa aparitia crestinismului va ramane un centru important al paganilor. In perioada bizantina, devine resedinta episcopului de Caria. Cand orasul Afroditei a fost cucerit de catre turci a primit numele Geyre, cu siguranta o deformare a numelui Caria. In zilele noastre orasul nu este vizitat numai pentru privelistea frumoasa pe care o ofera ci si pentru bogatia sculpturilor cu care este impodobit orasul.

Parcul national Dilek - este locul ideal, pentru a scapa de agitatia si zgomotul orasului, pentru a petrece o dupa-amiaza linistita in Parcul National Dilek, localizat la o distanta de 30 km de Kusadasi si la doar 1-2 km distanta de insula greceasca Samos. In anul 1966 a fost luat sub protectia statului si declarat Parc National. Se intinde pe o suprafata de 11,012 hectare. Cel mai inalt varf al peninsulei avand 1237 m. Fauna si flora sunt extrem de bogate; peninsula ne intampina cu un climat mediteranean; este interzis sa faceti picnic sau barbeque. In apropiere sunt cateva zone amenajate pentru picnic precum si mici plaje amenajate pentru vizitatori. Cu toate aceste frumuseti putem spune ca Parcul din Dilek este un loc desprins parca dintr-un basm.